2007 RENAULT CLIO S1600

Timp de peste o sută de ani, în ultimele zile ale lunii ianuarie, cei mai buni piloți și cele mai bune mașini de raliu pleacă din diferite orașe europene către Principatul Monaco, într-o cursă care pune presiune asupra mașinilor și echipajelor . Câștigarea acestui eveniment înseamnă intrarea într-un cerc restrâns de piloți excepționali.

În 2002, versiunea finală a Clio Sport a intrat în competiții și a reușit să strângă titluri și victorii. Modelul are la bază Clio 1.6-litri 16V, dar noul model are un motor care și-a dublat puterea fiind capabil să producă 220 CP. Puterea este trimisă la roți printr-o transmisie secvențială cu șase trepte. Principalele caracteristici ale modelului includ suspensii față și spate cu arcuri și structuri speciale, frâna de mână hidraulică, jante din aliaj de 17 inch, pneuri Michelin 16 x 63 x 17 sau 16 x 65 x 15. Dimensiunile sunt 1783 mm latime și 1780 mm în spate, ampatament 2495 mm.

Intrând în competiție în 2002, versiunea finală a Clio a devenit rapid punctul de referință al clasei Super 1600. Folosit de echipa oficială Clio, precum și de echipe private din întreaga Europă (47 de autoturisme), a reușit să obțină numeroase titluri și victorii.

– Șasiu: Monococ din oțel armat

– Motor: Tip 4KM, 4 cilindri, 16 supape, 1598 cc

> Axa x cursa (mm): 81,0 x 77,6

> Putere maximă: 220 CP la 8750 rpm

> Cuplu maxim: 220 Nm la 7750 rpm

– Transmisie: cutie de viteze controlată secvențial, cu 6 trepte de viteză, diferențial cu auto-blocare

– Suspensie:

> Față: tip McPherson cu arcuri și structuri speciale

> Spate: roți spate independente, cu arcuri și structuri speciale

– Frâne:

> Discuri: față: ventilat 342 mm sau 285 mm / spate: solid 263 mm

> Frâna de mână: hidraulică

– Dimensiuni, greutăți și capacități:

> Ampatament: 2495 mm

> Lățime: 1783 mm (față) 1780 mm (spate)

Capacitatea rezervorului de combustibil: 60 litri

Greutate: 1000 kg

Macheta prezentată în imaginile de mai jos este a unui Renault Clio S1600 care a participat în 2007 la Raliul Monte Carlo cu un echipaj format din italienii L. Betti si G. Agnese, acestia încheind cursa pe locul 19.

19.

#69

Betti Luca – Agnese Giovanni

Renault Clio S1600 (723 BKN 06)

A6

3:38:01.8 0:20

+27:34.4 +2:53.7

90.4 5.04

 

 

Sursa: http://www.auto-power-girl.com/specifications/renault/renault_clio_s1600_rally-597

https://www.ewrc-results.com/final.php?e=17

 

 

 

1939 RENAULT SUPRASTELLA

Renault Suprastella a fost prezentată de Renault în primăvara anului 1938 ca înlocuitor al Renault Nervastella, din care a moștenit elementele sale mecanice și multe alte caracteristici esențiale. O nouă caracteristică a fost o grilă față cu bandă orizontală. Prețurile în 1938 au variat de la 84.000 de franci pentru limuzina cu ampatament de 3210 mm la 102.000 de franci pentru versiunea mai lungă de opt locuri cu ampatament de 3720 mm. Acest lucru a plasat Suprastella spre partea superioară a topului prețurilor din acea vreme.

Acest model a fost proiectat în principal ca limuzină mare, deși au existat versiuni cabriolet și coupe. Intenția a fost producerea unui „șasiu – gol“ lung de 5600 mm, dedicat carosierilor pentru a se potrivi cu propriile lor caroserii. Mașina urma să demonstreze că Franța ar putea să construiască mașini de lux de ultimă generație, dar istoria a dovedit că Suprastella a fost ultima din această linie, iar Renault a ieșit din cel de-al doilea război mondial doar ca producător de stat de mașini mici.

Suprastella a fost propulsată de un motor cu 8 cilindri în linie de 5448 cc care apăruse deja la Nervastella, spre sfârșitul producției sale. Puterea maximă a fost listată la 110 CP (82 kW) la 2800 rpm, iar viteza maximă între 135 km/h și 145 km/h, în funcție de lungimea șasiului și tipul de caroserie.

O versiune masivă de 6500 mm a modelului Suprastella, utilizând ampatamentul mai lung de 3720 mm, a devenit una dintre cele mai fotografiate mașini din Franța în anii 1940. Aceasta era o limuzină cabriolet, cu caroserie Franay, livrată guvernului în 1943 după ce s-a decis că mareșalul Pétain avea nevoie de o mașină prezidențială nouă. Autoturismul a avut o înălțime la sol neobișnuită fiind dotată cu o treaptă sub fiecare ușă care ieșea automat când era deschisă ușa.

Mașina și-a îndeplinit funcția pentru Pétain, iar în 1945 intră în serviciul Generalului De Gaulle. Mașina a supraviețuit pentru a servi Republicii a patra, luată în serviciul guvernamental de către președintele Vincent Auriol.

 

Prezentare generală

Producător: Renault

Perioadă producție: 1938–1942

Caroserie și șasiu

Clasa: Clasa medie

Stil caroserie: Limuzină mare

Tracțiune: față

Propulsor

Motor: 5448 cc I8, 110 cp

Dimensiuni

Ampatament:       3,210 mm (Type ABM8 „châssis normal„)
3,720 mm (Type BDP1 „châssis extra-long„)

Lungime:              5,090 mm până la 5,600 mm

Predecesor: Renault Nervastella

 

Surse:

http://retropassionleblog.com/index.php/2016/06/06/renault-de-prestige-de-40-cv-a-suprastella/

https://en.wikipedia.org/wiki/Renault_Suprastella

2008 RENAULT LOGAN

Dacia Logan este o mașină mică de familie produsă în colaborare de Renault și filiala sa românească Dacia începând din 2004. În prezent, este la cea de-a doua generație și a fost produsă în mai multe variante : sedan, break, van sau pick-up. A fost fabricat la uzina de automobile Dacia din Mioveni, România și la fabricile Renault (sau partenerii săi) din Maroc, Brazilia, Argentina, Turcia, Rusia, Columbia, Iran și India. Pick-up-ul a fost produs și la uzina Nissan din Rosslyn, Africa de Sud.

De asemenea, a fost comercializat ca Renault Logan, Nissan Aprio, Mahindra Verito, Renault Tondar 90, Lada Largus (MCV), Nissan NP200 (pick-up) sau Renault Symbol (modelul III).

Din 2004 până în iulie 2015, s-au vândut în întreaga lume 1,5 milioane de unități Dacia Logan. Același număr a fost atins în 2014 de Renault Logan / Symbol. Astfel, Logan a fost vândut în mai mult de 3 milioane de unități până la mijlocul anului 2015.

A fost lansat oficial în iunie 2004, și a început comercializarea în septembrie 2004. Renault nu avea intenția de a vinde Loganul în Europa de Vest, dar în iunie 2005 a început să importe o versiune mai scumpă a automobilului, începând cu aproximativ 7.500 de euro. A fost un succes neașteptat.

Logan a fost lansat în India în aprilie 2007, ca o colaborare cu Mahindra, care a ajutat Renault să reducă costurile cu 15%. India a fost prima piață cu volan pe dreapta pentru Logan. Acesta a fost aproape un succes instantaneu, cu vânzări impresionante în primele câteva luni.

În România, Logan a fost inițial disponibil cu patru nivele de echipare: Ambiance, Preference, Laureate și Ambition.

La 1 iulie 2008, la aproape patru ani de la lansarea primului Logan, a fost prezentat un facelift numit Dacia New Logan. Noua versiune avea un design mai modern și un interior mai atractiv și mai confortabil. Acest facelift a fost adoptat și la break în luna octombrie a aceluiași an.

 

FIȘA TEHNICĂ

Marcă:                     Automobile Dacia S.A.

Producător:             Dacia

Alt nume:                 Renault Logan
Renault Tondar 90
Mahindra-Renault Logan
Mahindra Verito
Nissan Aprio

Companie:               Renault

Perioadă producție: 2004– 2012

Asamblat în:             România: Mioveni
Brazilia: São José dos Pinhais
Columbia: Medellín
Rusia: Moscova
Maroc: Casablanca
India: Nashik
Iran: Teheran
Africa de Sud: Pretoria

Clasa:                        compactă

Caroserie:                berlină
break (din 2006)
furgonetă (din 2007)
pick-up (din 2007)

Platformă:               X90

Siguranță:               3 din 5 EuroNCAP

Motorizare:             1,0 Hi-Flex 16V
                                 1,2 MPI 16V
                                 1,4 MPI: 75 CP (la 5.500 rpm); 162 km/h
                                 1,6 MPI: 90 CP (la 5.500 rpm); 175 km/h
                                 1,6 MPI 16V: 105 CP (la 5.750 rpm); 183 km/h
                                 1,5 dCi: 70 CP (la 4.000 rpm)/85 CP(la 3750 rpm); 158 km/h/167 km/h

Transmisie:             – manuală cu cinci trepte

                                – automată cu patru trepte (în Brazilia)

Ampatament:           2,63 m (berlină)
2,90 m (break)

Lungime:                  4,26 m (berlină)
4,45 m (break)

Lățime:                      1,73 m

Înălțime:                   1,67 m

Greutate:                   între 975 și 1115 kg

Designer:                  Renault Tehnologie Roumanie

 

Surse :           https://wikivisually.com/wiki/Dacia_Logan

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_Logan

 

 

 

 

 

1956 RENAULT R4192

Gama Renault R4000 a dat naștere autobuzului cu cea mai lungă carieră înregistrată vreodată pe drumurile franceze.

Acesta este modelul R 4190, prezentat în 1949, și apoi produs sub numele „S45” până în 1993.

Pe lângă faptul că a fost un vehicul bine conceput, Renault R 4192 a fost vândut la un preț foarte atractiv. Modern și confortabil, el dă naștere unei lungi serii de autobuze, dintre care ultimul, S45 RX, a aparut  în 1987. Din 1991, RX au fost înlocuite treptat de Renault Tracer, deși au rămas în producție până în 1993.

În configurație normală, R4192 oferă 45 de locuri, 10 rânduri cu 4 locuri separate printr-un coridor central și o bancheta de 5 locuri în spate.

Motorul este de tipul 572 de 6.23 l care dezvolta 120 CP la 2500 rpm.

Viteza maximă este de 74 km/h.

Sursa: Autocar et autobus du monde nr.44 – Editions Hachette

1938 RENAULT REINASTELLA masina presedintelui francez Albert Lebrun

Reinastella a fost primul Renault din seria Stella, automobil din clasa de lux creat pentru a concura cu marcile contemporane, cum ar fi Hispano Suiza, Rolls-Royce, Daimler, Packard și LaSalle. Modelele Stella sau Grand, au fost marcate cu o stea, nituita pe masca radiatorului, mai sus de celebrul romb Renault. Reinastella a fost fabricata între 1929 și 1933.

Din anul 1931 Reinastella devine masina oficiala a presedintilor Frantei, pana in anul 1938, cand a fost inlocuita cu alte modele Renault:

• 1938 : Renault Nerva Grand Sport, utilizata de Albert Lebrun
• 1941 : Renault Suprastella, utilizata de Vincent Auriol

Automobilul prezentat in acest articol a fost folosit de Paul Doumer, presedinte in perioada 13 iunie 1931 – 7 mai 1932 si de Albert François Lebrun, presedinte in perioada 10 mai 1932 – 11 iulie 1940.

Reinastella avea 5,3 metri lungime și 2 metri latime, cea mai mare masina produsa vreodata de Renault la debutul său pe piață. Acesta cântărește aproximativ 2,5 tone si a fost primul model Renault ce a fost echipat cu un motor de 7,1 litri, cu 8 cilindri, oferind o viteza de top de 140 km/h. Acesta a fost, de asemenea, primul Renault ce avea radiatorul plasat în fata motorului.

În zilele sale, Reinastella a avut aceeași semnificatie distinctiva de lux, un privilegiu în lumea francofona, precum a avut Rolls-Royce in Marea Britanie și America. Ca rezultat, el poate fi uneori văzut în mass-media contemporana ca un simbol al bogăției.

Procentul mare de aluminiu utilizat în construcție, a făcut ca toate versiunile din gama Stella sa fie dorite pentru reciclare în timpul celui de al doilea război mondial. Doar câteva sute de exemplare au fost produse, iar cele mai multe dintre cele care supraviețuiesc sunt în colecții muzeale.

Macheta este produsa de Norev la scara 1/43

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Renault_Reinastella
https://fr.wikipedia.org/wiki/Liste_des_v%C3%A9hicules_officiels_du_pr%C3%A9sident_de_la_R%C3%A9publique_fran%C3%A7aise

Reinastella Présidentielle – Reinastella Type RM 2 

1974 RENAULT 17 GORDINI

Renault 15 și Renault 17 sunt două variante ale aceluiași coupe proiectat și construit de producătorul francez în perioada iulie 1971 – august 1979. Au fost efectiv versiuni ale coupé-ului Renault 12.

Motorul dezvoltat de Gordini, a avut două carburatoare duble Weber, cu un raport de compresie 11.5, supape mari și un sistem de evacuare tunat.

Caroseria a fost foarte ușoară, cu uși și capote din fibră de sticlă, cu geamuri din plastic și un interior spartan, reducând astfel greutatea mașinii cu mai mult de 25%.

Cea mai bună evoluție a mașinii a fost în „Press-on-Regardless” WRC în Michigan, Statele Unite, în 1974. Raliul era etapa americană a Campionatului Mondial de Raliuri. Mașina care a câștigat raliul a fost un Renault 17 Gordini condus de Jean-Luc Thérier și Christian Deiferrer. Locul al treilea a fost ocupat tot de o mașină Renault 17 Gordini.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Renault_15/17

1974 RENAULT 12 GORDINI BREAK

Amedeo „Amédée” Gordini (23.06.1899 – 25.05.1979) s-a născut în Bazzano, provincia Bologna, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei.

De tânăr a fost fascinat de automobile și curse. La începutul adolescenței sale, el a lucrat ca mecanic pentru Alfieri Maserati. După ce a servit în armata italiană în timpul primului război mondial, în 1926 s-a stabilit la Paris și a concurat pentru Fiat în cursele Grand Prix și la cursa de 24 de ore de la Le Mans.

În 1953 guvernul Franței i-a acordat lui Amédée Gordini Legiunea de Onoare.

In 1958, Renault il numeste pe constructorul italian Amédée Gordini ca șef al diviziei pentru automobile sport. Acesta s-a implicat în dezvoltarea și tunarea unor motoare pentru modelele Caravelle, R5, R8, R12 și R17.

În zilele de 18 și 19 iulie 1970, lansarea  Renault 12 Gordini a fost marcată de sărbătorirea așa-numitei „G-Day” – o mare reuniune a proprietarilor de automobile Gordini pe circuitul Paul Richard.

R12 Gordini a fost echipat cu blocul motor din aluminiu de 1565 cmc  de la R16 TS cu 2 carburatoare duble Weber, care producea 123 CP.

Arborele cotit a fost întărit, avea cutie de viteze cu 5 trepte, discuri de frână ventilate la roțile din față și discuri de frână normale pe roțile din spate, iar suspensia a fost tunată.

Gordini era capabilă să atingă 185 km/h și a fost vândută într-o gamă ce cuprindea culorile pastel de bază cu două dungi albe, cea mai faimoasă combinație fiind French Blue cu dungi.

Formula Renault apare în aceeași perioadă, primele automobile utilizând motorul modelului Renault 12 Gordini. Primul campionat francez Formula Renault a avut loc în anul 1971.

În 1972, utilizând același motor însă cu unele modificări constructive (raportul de compresie 11,5:1, alimentare prin injecție) pe modelul R12 Gordini 807/G, s-a mărit puterea la 160CP/SAE la 7200 rot/min, iar viteza maximă a ajuns la 200 km/h.

FISA TEHNICA RENAULT 12 GORDINI BREAK

Motor
Capacitate: 1565 cc

Putere: 123 CP

Transmisie
Cutie viteze: manuală 5 viteze

Șasiu/Caroserie
Caroserie: break 4 usi

Dimensiuni
Lungime: 4,4100 m

Lățime: 1,616 m

Inălțime: 1,435 m

Ampatament: 2,440 m

Surse:
http://en.wikipedia.org/wiki/Renault_12
http://bloganul.blogspot.com/2010/06/renault-12-gordini.html

http://conf.renault.ro/descopera-renault/Renault-F1/Renault-si-motorsportul/

1976 RENAULT ALPINE A310

Primul model al lui A310, construit între anii 1971-1976, a fost echipat cu un motor cu patru cilindri. A310 era mai mare și mai greu decât predecesorul său, motorul fiind considerat subdimensionat din punct de vedere al puterii. Modelul a fost prezentat pentru prima dată la Salonul Auto de la Geneva din 1971. Prototipul A310 avea șase faruri și a fost prevăzut printre altele cu grile de ventilație la geamurile laterale din spate, care nu au fost transferate la modelul intrat în producție. În 1976, pentru a ajuta vânzările, a fost prezentat modelul A310 SX, care avea un preț scăzut. Acest model era echipat cu un motor de 1647 cmc cu patru cilindri în linie de 95 CP de la modelele Renault 16/17 și cu echipare simplificată.
A310 avea un șasiu din oțel tubular din oțel, iar caroseria era din fibră de sticlă, turnată dintr-o singură bucată. Motorul a fost montat longitudinal în partea din spate, iar puterea era transmisă printr-o cutie de viteze manuală cu cinci trepte. Poziția de conducere era joasă și sportivă. Modelul A310 a fost dezvoltat pentru producția artizanală la scară redusă – o mașină dura 130 de ore pentru a fi construită în totalitate.
În 1976, modelul A310 a fost restilizat de Robert Opron și a fost echipat cu un motor nou de 2664 cmc, un V6 PRV mai puternic. Cu o putere de 150 CP, modelul A310 PRV V6, a devenit emblema de performanță a Renault, capabil să atingă o viteză de 220 km/h.
Modelele din perioada 1983-1984 au primit un „pachet GT” inspirat de la automobilele A310 de curse din grupa 4. Au fost construite 27 exemplare din modelul Alpine A310 V6 Pack GT Boulogne, cu motorul PRV V6 mărit la 2,9 litri și apoi modificat de Alpine, acesta fiind dotat cu trei carburatoare Weber 42DCNF care au ridicat puterea la 193 CP.
Din punct de vedere competițional, modelul A310 a câștigat în 1977 Campionatul francez de raliuri avându-l ca pilot pe Guy Frequelin (Grupa 4 – Alpine Renault A 310-V6).
În perioada 1971-1976 au fost produse 2340 exemplare ale modelului A310 cu patru cilindri, iar în perioada 1976 – 1984, 9376 exemplare din modelul A310 V6.

Prezentare generală
Producător	Alpine
Perioadă producție	1971–July 1984[1]
Caroserie și șasiu
Clasa	Sports car
Caroserie	Coupé
Concept	Motor spate, tractiune spate
Motorizare
Motorizări	·         1605 cc A2L/A3L I4 (1600 VE/VF) ·         1647 cc A6M I4 (1600 VG) ·         2664 cc PRV V6
Transmisie	5-viteze manuala
Dimensiuni
Ampatament	227 cm
Lungime	418 cm
Lățime	164 cm
Înălțime	115 cm
Cronologie
Predecesor	Alpine A110
Succesor	Renault Alpine GTA/A610

 

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Alpine_A310

 

1934 RENAULT TN6-C2

Renault TN6 este un autobuz parizian fabricat de Renault cu începere din anul 1932. Progresul care a fost făcut de către industria de automobile, în special în domeniul anvelopelor, a făcut posibilă proiectarea de autobuze, care puteau transporta cincizeci de persoane și chiar mai multe. La începutul anilor treizeci in Paris tramvaiele au fost scoase din serviciu și au fost construite primele autobuze din seria „TN”. Manevrabilitatea TN6C a fost legendara în rândul conducătorilor auto. Înlocuirea autobuzelor „TN” a fost începută în 1960, iar ultimul dintre ele a fost retras în 1969, la treizeci și opt de ani după prima punere în funcțiune.

Motorul Renault TN6 este plasat în partea din față a vehiculului, iar trei versiuni ale autobuzului au fost exploatate pe scară largă de către S.T.C.R.P. din Paris care mai târziu a devenit R.A.T.P. :

TN6-A: versiunea cu platforma spate deschisa, cu un singur acces central, care în loc de ușă avea un lanț pentru a proteja pasagerii care doreau sa stea pe platforma deschisa, sa nu cada în timpul mersului. TN6A a fost în funcțiune până în 1969.

TN6-C1: versiunea pentru suburbii. Accesul în autobuz se face numai pe o ușă laterală pe partea dreapta, la mijlocul autobuzului. TN6C1 a fost în funcțiune până în 1959.

TN6-C2: versiune modernizată a TN6A a apărut în 1934. TN6-C2 a fost în funcțiune până în 1969.

FISA TEHNICA
Perioada de productie	1932 –
Exemplare produse	770
Clasa	Autobuz
Asamblat la	Boulogne-Billancourt
Motor si transmisie
Motorizari	6 cilindri in linie cu amestec de benzina si benzène sau alcool étilic
Cilindree	7 980 cm3
Putere maxima	67 ch
Cutie de viteze	manuala
Greutate
Greutate proprie	7 100 kg
Dimensiuni
Lungime	9 500 mm
Latime	2 410 mm
Inaltime	2 970 mm
Ampatament	5 050 mm

Surse:

https://fr.wikipedia.org/wiki/Renault_TN6

http://www.heller.fr/en/maquettes/trucks/157-autobus-parisien-tn6-c2-3279510807899.html

 

 

 

1970 RENAULT ESTAFETTE CTU

In 1959, Renault a început sa producă un vehicul utilitar ușor, cu numele Estafette. Proiectanții și-au propus sa creeze un vehicul mic, cu o sarcină utila de 600 kg.

Mașina de pompieri Renault Estafette CTU a fost produsă în 1970. Indicativul Serviciilor de pompieri franceze, CTU (Camion Toutes Utilisations), arată faptul că este un vehicul multifuncțional.

Aceasta era echipată cu un motor de 1289 cmc, care dezvolta o putere maximă de 54 CP. Mașina avea utilizări multiple, asa încât echipamentele sale erau în funcție de sarcinile pe care le avea de executat.

Sursa: Colecția „Mașini de pompieri, nr. 23”